11 februarie 2009

Ziua îndrăgostiţilor..my ass



Toată lumea se pregăteşte de Valentine's Day. E o frenezie generală. Bărbaţii umblă cu limba scoasă după cadouri sau se chinuie să obţină o rezervare la un restaurant. Cei mai inventivi şi mai romantici îşi storc creierii cum să orneze casa, ce să gătească la cină, cu ce arome să parfumeze încăperea şi multe altele. În această perioadă cresc vânzările la maimuţoii de pluş, la băuturi fine, dar cel mai mult la prezervative.
Măi, voi sunteţi nebuni? De ce neapărat Valentine's Day. Măi întârziaţilor, te naşti într-o singură zi, te căsătoreşti într-o singură zi (unii se căsătoresc în mai multe zile, dar ceremonia ţine o zi) şi mori într-o singură zi, dar dragostea este eternă, este în fiecare zi. De ce trebuie să aştepţi Valentine's Day pentru a te berberi, îmbrăca elegant şi parfuma? De ce nu o faci în fiecare zi? Pentru că în restul anului eşti ocupat cu meciurile de fotbal, umbli prin casă în chiloţi şi cu un maiou pătat cu mâncare şi cu floace sub braţ parcă eşti din evul mediu. O zgârii cu barba când o pupi şi îi bagi nasul în grevă când te apropii de ea. Să nu mai vorbim de faptul că râgâi şi te beşi ori de câte ori ai ocazia, fără să ţii cont că mai e şi ea prin casă. Când ea îţi spune ceva, tu îi răspunzi ca un mascul veritabil ce eşti:
- Lasă-mă femeie acum. Mă uit la meci.
Când ea vrea noaptea să vă iubiţi, tu sforăi ca animalu' sau puţi a bere. Când vrea un cadou cât de mic tu îi spui că nu sunt bani, dar de Sf. Valentin te dai peste cap să faci rost de ei şi aştepţi cu nerăbdare coţăiala de la 12 noaptea. Damblagiţilor.
De ce eşti animal în fiecare zi a anului? Exceptând câteva zile cum ar fi: Ziua ei de naştere, a ta, Crăciunul, Paştele, Revelionul, 8 Martie şi Valentine's Day. De ziua în care v-aţi căsătorit sigur uiţi.
Măi drogaţilor, Sfântul Valentin nu există la ortodocşi. Ce naiba împrumutaţi sărbători de la americanski?
Mai există categoria bărbaţilor care se dau "răniţi" înainte de Sf. Valentin. Vin cu tot felul de motive puerile, numai ca să nu cumpere cadouri şi tot ce mai trebuie.
- Iubito, mă trimit ăştia de la firmă într-o delegaţie, nu am să fiu în localitate.
- Scumpa mea, am gripă şi nu pot ieşi din casă, iar tu nu poţi veni la mine că te îmbolnăveşti şi nu vreau acest lucru.
Bla..bla..cred că ştiţi despre ce vorbesc.
Mă disperă nebunia asta cu Valentine's Day. Unde mă uit văd numai inimioare, funde roşii, Cupidoni şi alte chestii cu aripioare (nu mă refer la absorbante Always) şi o săgeată. Eu i-aş băga săgeata în cur lui Cupidon. Numai prostii face cu ea. El e vinovat pentru toate cazurile de infidelitate. De ce nu-i înţeapă pe acei oameni care divorţează şi lasă copiii fără ambii părinţi. Dacă-l prind îl jumulesc ca pe o găină.
Oricum vă doresc să vă distraţi de Valentine's Day şi să vă pocnească prezervativele. Glumeam!

12 comentarii:

  1. Nu toate cuplurile sunt perfecte, rutina asta poate face parte din viata lor. Dar asta nu inseamna automat ca cineva poate fi acuzat de infidelitate, sau ca-l poti considera animal...chiar in fiecare zi :). Nu poti face fiecare zi frumoasa, dar important este ca sunt alaturi la nevoie, sau, de ce nu, la o distractie, ca pot discuta ceva interesant, etc. "Maruntisurile" astea pot face, uneori, zilele intradevar speciale. Doar intamplator, ar putea fi si "valentine's day" o astfel de zi. Dar, totul depinde de firea celor doi.
    me&me

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai dreptate, nu te poţi face fiecare zi să fie frumoasă, dar nici să te comporţi ca un porc. Oricât de stresat sau obosit eşti, nu trebuie să dispară bunul simţ şi respectul pentru cel de lângă tine.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred ca o relatie se bazeaza pe dragoste, incredere si respect. Diferentele dintre parteneri se pot negocia. In fond, fiecare simte nevoia sa-si faca damblaua. Rau devine, atunci cand nu se ofera spre negociere diferentele alea mari.
    me&me

    RăspundețiȘtergere
  4. Me&me sunt de acord cu tine. Ceea ce mă sictireşte pe mine la unii masculi este faptul că nu-şi exprimă sentimentele în fiecare zi. Nu trebuie să-i aduci Luna de pe cer, dar măcar o vorbă bună, o îmbraţişare sinceră, "mărunţişuri" cum le zici tu. Mulţi joacă rolul de macho, de şef în casă, suferă de "miserupism", dar când e o "zi specială" sunt blânzi ca nişte mieluşei, îşi aduc aminte cum trebuie să se poarte, lasă problemele lor pe ultimul loc. De ce? De ce nu în fiecare zi?
    Multe relaţii se termină deoarece între cei doi apare monotonia, obişnuinţa, delăsarea, şi lista continuă.
    Am auzit multe femei cum se plâng de soţii lor şi concluzionează cu: - Ehh, aşa e el. M-am obişnuit."

    RăspundețiȘtergere
  5. Sunt aici doua situatii diferite, care le-ai descris:
    1. in cazul barbatilor macho, nu pot decat sa simt mila pt. cele care si-au ales astfel de barbati. Acelea nu mai negociaza nimic, sunt doar niste sclave, care "s-au obisnuit".
    2. In relatiile amenintate de plictiseala, delasare, femeia, daca vrea, poate sa:
    a) sa lupte, daca crede ca mai are ceva de salvat (copii, amintiri frumoase); daca nu reuseste trece la varianta b.
    b) o termina pur si simplu. Daca chiar nu mai au nimic in comun este un chin acea relatie.
    Personal, mi se pare corecta trecerea prin varianta a.

    RăspundețiȘtergere
  6. Me&me vorbim despre utopii. Trăim în România, unde femeia nu a învăţat să lupte încă. Sunt şi excepţii, dar majoritatea femeilor suportă (mai bine spus "înghit") toate tâmpeniile făcute de bărbaţi. Se complac în această situaţie, se descarcă printr-o bârfă cu prietenele la o cafea, vizionează telenovele şi visează la o poveste de dragoste, se uită la emisiuni de genul: Schimb de mame, Trădaţi în dragoste sau Test de fidelitate etc şi fac comparaţii cu ce au acasă. Pentru ele totul e bine atât timp cât există şi alte femei poate mai necăjite ca ele.
    Cand sunt întrebate: - De ce suporţi?
    Se ascund după răspunsul pueril: "Da ce să fac? Stau cu el pentru copii"
    În mediul rural, majoritatea femeilor nu au o sursă de venit. Bărbatul e ăla cu banii. Dacă l-ar părăsi, cu ce ar îngriji copiii?
    Uită-te în jurul tău şi ai să vezi mai multe femei nefericite decât bărbaţi. Întreabă-te de ce. Nu privi ce ai acasă sau familia în care ai crescut. Pentru acestea trebuie să-i mulţumeşti lui Dumnezeu.

    RăspundețiȘtergere
  7. Deci: "MULTE relatii se termina deoarece intre cei doi apare monotonia..." sau "MAJORITATEA femeilor suporta..."? :)
    Dar de acord, traim in Romania, unde exista destule femei resemnate. Lumea lor se limiteaza la porcariile pe care le vad la TV. Si, probabil, la cele care se complac, Valentine's Day este ceva special.

    RăspundețiȘtergere
  8. Dragă Anonim,
    În primul rând poate îmi zici un nume sau un nick, am senzaţia că vorbesc cu pereţii.
    În al doilea rând (fără să te simţi ofensat/ă)nu cred că ai o vârstă prea mare. De ce cred asta? Pentru că această sărbătoare este introdusă în România de puţin timp. E marfă de import americană, ca şi Halloween-ul. La ortodocşi nu există Sf. Valentin. Pe timpul "împuşcatului" nu exista Valentine's Day, dar crede-mă pe cuvânt, oamenii se iubeau mai mult. Nu existau piţipoance şi cocalari fără creier dar cu mulţi bani şi tupeu, nu existau "vedete" care se căsătoresc şi divorţează doar pentru a ţine prima pagină a ziarelor şi pentru a fi invitate pe la nu ştiu ce emisiuni, nu existau aşa multe divorţuri. Oamenii aveau frică de Dumnezeu şi respectau cu sfiinţenie jurământul depus în biserică. Nu prea existau căsătorii din interes.
    Şi în al treilea rând, fiecare are dreptul la o părere. Eu îţi respect părerea. Poate tu vezi în această sărbătoare ceva deosebit, eu văd o zi normală în care ipocrizia unor bărbaţi atinge apogeul.Asta e părerea mea, chiar dacă eşti de acord cu ea sau nu. Eu îmi iubesc nevasta foarte mult. Nu am nevoie de o sărbătoare pentru a-i dovedi asta, nu trebuie să aştept o zi anume pentru a face acest lucru. O fac în fiecare zi într-un fel sau altu.

    RăspundețiȘtergere
  9. uuff... ca sa ne fie clar, V.D. ma SEACA.
    E drept,pe vremea lui Ceausescu nu existau pitipoance si cocalari, dar incultura si ignoranta existau. Si de asemenea, exista si ipocrizia.Si ma mira ca vorbesti despre Dumnezeu, pe vremea lui Ceausescu...
    Ma scuzi cu nick-ul ma tot incurc
    cu setarile, dar ai lasat optiunea asta. O sa incerc pe viitor sa imi iau si un nick, fiindca stiu bine cum e sa te simti ca vorbesti la pereti. Noapte buna!
    me&me

    RăspundețiȘtergere
  10. Draă me&me,
    De la categoria "comentaţi ca:" alegi opţiunea "Nume/Adresă URL". În acest fel pot sa vad nick+ul si pot accesa blogul tau.
    Să revenim la oile noastre. Pe timpul lui Ceauşescu, copil fiind mergeam în fiecare Duminică,la biserică, împreună cu bunica mea.
    În ziua de azi, nu mai am timp să ajung, deşi mi-aş dori. Nu cred că o să am timpul necesar să-mi duc copilul (când am să-l am), dar cred că am să apelez la părinţi.
    Este adevărat că anumite "trăsături" ale românilor existau şi în acea perioadă, dar de când au acces la informaţie, tehnologie, etc. parcă şi-au accentuat aceste "caracteristici" În loc să evoluăm ca şi naţiune, parcă involuăm. Regresăm de la o zi la alta şi ne îndreptăm spre o îndobitocire naţională. Privesc "tinerele talente din ziua de azi" şi le compar cu tinerii din acele vremuri. Din anumite puncte de vedere era mai bine atunci. Exista bun simţ, respec pe alocuri, veselie şi optimism. Acum avem, invidie, orgoliu, grandomanie, snobism, răutate, nesimţire şi lista continuă. Ca sa înţelegi am să-ţi povestesc ceva.
    Când eram kinder (fără surprize) încercam să stau seara cu băieţii mai mari. Să aflu şi eu cu se se mănâncă viaţa. În momentul în care începeau să vorbească despre fete sau alte lucruri (fu...gareală, mă alungau în casă, iar dacă insistam să rămân îmi luam şi un şut în fund. În ziua de azi copiii înjura de la vârste fragede (7-8 ani)şi nu mai cred în barză poate de la vârste mai mici. Apar mame la 13 ani. Îşi încep viaţa sexuală tot cam atunci. Pentru ei VD reprezintă o oportunitate de coţăială.

    RăspundețiȘtergere
  11. Da,toate porcariile astea au fost promovate in primul rand media, dupa revolutie. Iar mai nou, vadem pe youtube kinderi "cotaindu-se" cu profesorii. Pentru ei VD este mai degraba un motiv de a-si legitima fu...gareala ("ne iubim"), care cu sau fara VD, tot ar avea loc.
    Oricum, discutia a plecat de la altceva, important este ca ne-am expus fiecare punctul de vedere.

    RăspundețiȘtergere
  12. :D
    Aşa este, dar trebuie să mergem înainte, nu pentru noi ci pentru copiii noştri.
    Să ai o zi frumoasă şi te mai aştept pe aici!
    :p

    RăspundețiȘtergere